“Lacrima Indiei” atât de aproape de noi

• Argeșul, 23.06.2014

Dacă aţi trecut sâmbătă, pe la prânz, prin dreptul Bibliotecii Judeţene “Dinicu Golescu” sigur aţi observat oameni care urcau treptele, grăbiţi, aşa ca mine, să ajungă în sala unde “curgea” din belşug “Lacrima Indiei”. Câte o “lacrimă” pentru fiecare! O “lacrimă” aparte care a curs din stiloul doctorului Viorel Pătraşcu până când a umplut paginile unei cărţi. Intitulată sugestiv “Lacrima Indiei”, cartea, lansată sâmbăta trecută, este ultima din categoria cărţilor de călătorie ce poartă semnătura medicului piteştean.

Cu emoţiile fireşti evenimentului, doctorul Pătraşcu i-a întâmpinat bucuros pe toţi cei care şi-au dorit să-i fie alături: familie, prieteni, colegi şi admiratoaaareeeeeeee…

O să vă dezvălui, astăzi, impresiile vorbitorilor despre carte şi despre autorul ei, iar într-un număr viitor o să vă scriu, ca o “pătrăşcoloagă” (n.r. – aşa m-a numit Gabriel Lixandru, redactorul-şef al ziarului “Argeşul”) ce se respectă, impresiile pe care mi le-a lăsat mie cartea.

Impresii…

Denisa Popescu, poetă şi realizator tv, a fost cea care a deschis seria impresiilor. “E prima dată când doctorul Viorel Pătraşcu lăcrimează public şi o face negru pe alb. Revelaţia recentă a doctorului în materie de călătorii este Ceylon (n.r. – Sri Lanka), care i-a provocat un şoc. Îi reproşez că nu are curaj să treacă de la turist la aventurier”, a spus Denisa Popescu.

La rândul său, Octavian Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene “Dinicu Golescu”, a ţinut să le reamintească celor prezenţi că doctorul Pătraşcu “a lăcrimat şi la Santorini. E un pretext pentru că e înnebunit după călătorii. Are un anumit stil de a-şi scrie cărţile de călătorie. Această carte este un corolar a 30 de ani de călătorie. O carte ca un obiect de artă. M-am îndrăgostit de fotografii. M-au făcut să vreau să merg acolo. Felul în care este scrisă cartea este felul de a scrie al unui om cultivat care pune într-o anumită lumină latura istorică a locurilor pe care acesta le vizitează”.

“O carte cu valoare documentară”

Poeta Magda Grigore a mărturisit că, citind cartea, îl şi vede pe autor însoţit permanent de carneţelul de notiţe şi de aparatul de fotografiat. “Scrie aşa cum simte şi cum gândeşte. E un autor valoros care, parcă, se adresează unui interlocutor foarte apropiat. Cred că rostul atâtor călătorii se regăseşte în liniştea şi energia pe care acestea i-o aduc. Nu orice om practică un turism de calitate şi ştie să răscolească înlăuntrul locurilor pe care calcă. Cartea are valoare documentară. Îl declarăm misogin dacă după următoarea carte de călătorii lansată nu ne mărturiseşte că a ţinut mai mult în braţe o femeie decât aparatul foto”, a spus Magda Grigore.

“E un om valoros”

Călin Vlasie, directorul editurii “Paralela 45″, a ţinut să precizeze că este bucuros deoarece “Lacrima Indiei” a văzut lumina tiparului la editura pe care o conduce şi a fost lansată la ediţia din acest an a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, organizat la complexul Romexpo din Bucureşti. “Faptul că a lansat această carte la Bookfest îl consacră, îi dă o carte de vizită deloc de neglijat. Viorel Pătraşcu rescrie, cu fiecare carte, sub altă formă, «Jurnalul de la Filipeni». Nu este utilizator de internet. Nici nu are adresă de mail. Are o memorie fabuloasă şi un spirit de observaţie care m-au frapat. Cărţile sunt copiii lui. Sunt puţine comunităţi care au oameni ca el. E un om valoros. Nu e în stare să scrie un roman. E foarte bun pe genul acesta de memorie povestită şi altora”, a spus Călin Vlasie. Când a fost invitat să spună câteva cuvinte, omul valoros, Viorel Pătraşcu, i-a răspuns lui Călin Vlasie: “Am adresă de e-mail doar la cabinet, dar o foloseşte doamna asistentă. Nu ştiu să dau drumul la calculator şi nici nu mă interesează. Am, în schimb, o bibliotecă vastă. Nu am vrut ca această carte să fie un ghid de călătorie, ci doar mi-am pus sufletul pe tavă.

Discreţia e una din calităţile mele la care ţin foarte mult. Un roman al meu ar fi obligatoriu biografic”. Apoi autorul a mărturisit, spre deliciul celor din sală, că, dintre toate locurile vizitate, cel mai bine s-a simţit “în 1989, la Paris, unde am dormit în casa unor români, pe jos. Eu nu aveam niciun ban în buzunar şi ei mă tot întrebau: «Vrei ceva?». Eu ziceam: «Nu!», dar aş fi vrut al dracului de tare. Mă bucuram în schimb de tot ce vizitam. Tatălui meu îi datorez pasiunea pentru călătorii. Am făcut din turism un mod de viaţă. Sunt o curiozitate pentru ceilalţi turişti pentru că eu încă mai fac poze cu film. Cele şaisprezece cărţi ale mele le-am dedicat, pe rând, părinţilor mei, prietenilor, iar aceasta este dedicată nepoatei mele Laura care are şase ani şi a primit premiul UNESCO pentru pictură cu tema

«Familia mea este cea mai frumoasă»”.

Au fost aplauze, flori, voie bună, parcă un soi de atmosferă de familie. Şi apoi, nu pleci de la o aşa lansare fără carte, fără autograf şi fără o fotografie cu autorul ei. Prin urmare, a fost coadă la autografe şi la fotografii, semn că autorul e apreciat, iar cartea e numai bună de citit şi de recomandat altora.