“Moştenirea lui Eliade nu poate fi controlată numai prin ceea ce apare la Bucureşti…”

  • Argeșul, 26.03.2014

Simpozionul “Mircea Eliade şi mitul eternei reîntoarceri” a luat fiinţă ca un “scut” împotriva atacurilor la adresa gânditorului şi scriitorului român, iar ieri a avut loc la, Biblioteca Judeţeană “Dinicu Golescu”, a şaptea ediţie a acestei manifestări de anvergură naţională. La eveniment au participat scriitori şi profesori din Bucureşti şi Argeş, comunicările având în centrul atenţiei cărţile despre Mircea Eliade scrise de studenţii săi din ţară şi străinătate care, acum, sunt cercetători sau profesori universitari.

Întruniţi, din nou, la Piteşti

Prietenii lui Eliade, la prezidiu

De fiecare dată, studiile prezentate în cadrul simpozionului au fost publicate într-un buletin, iar această lucrare a fost distribuită Academiei Române, respectiv bibliotecilor din România. La această ediţie şi-au adus contribuţia ştiinţifică: editorul şi scriitorul Aureliu Goci, prof. univ. dr. Mihail Diaconescu, prof. dr. Gabriela Georgescu, profesoarele Allora Albulescu Şerp, Tatiana Nica, Eugenia Zgreabăn, Iudita Ieremia, Maria Crăciun, Adelina Beldugan, scriitorii Claudia Voiculescu, Valeriu Râpeanu, Corin Bianu, Valentin Popescu ş.a.

“În 2007, când au pornit atacurile împotriva lui Mircea Eliade, am simţit nevoia ca noi, filologii, să ne constituim în Asociaţia Culturală Prietenii lui Eliade pentru a-l apăra pe scriitorul, filosoful şi gânditorul de aleasă erudiţie care a semnat o pagină importantă în spiritualitatea şi cultura universală. Dumnezeu ne-a ajutat să organizăm, în numele lui Mircea Eliade, simpozionul Mircea Eliade şi mitul eternei reîntoarceri, ajuns în acest an la a şaptea ediţie, iar toate acele controverse la adresa lui Mircea Eliade, noi, Prietenii lui Eliade, le-am întâmpinat într-un anume fel, cercetând despre scrisul său şi despre gândirea sa. În Revista Origini, iniţiată de regretatul editor şi scriitor Gabriel Stănescu, s-a publicat ciclul de cercetări şi dezbateri Eliade după Eliade. Tot asta încercăm să facem şi noi… Moştenirea lui Eliade nu poate fi văzută, controlată numai prin ceea ce apare la Bucureşti sau numai prin ceea ce apare în inima românilor. În ultimii doi ani au apărut multe cărţi ale foştilor studenţi ai lui Mircea Eliade, iar asta înseamnă că marele scriitor şi savant este, încă, în actualitate…

Noi vedem moştenirea lui Mircea Eliade în trei planuri; în planul rezistenţei anticomuniste – şi aici au fost trei linii: rezistenţa din închisoare, din munţi şi din exil, iar Eliade a rămas un patriot şi un şef al rezistenţei anticomuniste al exilului; în planul literaturii – iar beletristica lui Mircea Eliade se tipăreşte, se editează, se vinde, place, în special tinerilor; iar a treia direcţie ar fi activitatea sa de savant care este încă destul de controversată dincolo de ocean şi şcoala de istorie a religiilor”, a spus preşedinta Asociaţiei Culturale “Prietenii lui Eliade”, poeta şi profesoara Mona Vâlceanu.

Evenimentul a fost moderat de poeta Denisa Popescu. După sesiunea de lucrări ştiinţifice, participanţii au vizitat conacul de vânătoare “Istrate Micescu”.

Poeta Denisa Popescu, despre simpozion: “Sunt instituţii pe cale să dispară… Sunt valori care sunt reinterpretate şi nu în pilda sănătoasă cu care noi am fost obişnuiţi… Aşadar este bine să venim cu asemenea gânditori, să-i readucem pe tapet pe ei şi ideile lor, ca să putem înţelege mai multe despre noi înşine.”

Mircea Eliade reprezintă pentru spiritualitatea românească una dintre cele mai remarcabile figuri, având o vastă creaţie, atât în ceea ce priveşte lucrările ştiinţifice, cât şi pe tărâmul beletristicii, fiind autorul a 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a circa 1.200 de articole şi recenzii cu o tematică extrem de variată (nuvele, romane, piese de teatru, literatură memorialistică, lucrări de indianistică, mitologie, folclor, etnografie, sociologie), foarte bine documentate.

Facebook
Facebook
Instagram