Psihologia sportului – delimitari conceptuale si domeniu de activitate

12 septembrie 2016, 15:52

   Sportul include activitati fizice precum exercitii si jocuri, care fac referire la orice mod de angajare, incepand cu sportul recreativ si terminand cu inalta performanta. Resursa principala de sustinere a acestor activitati este stiinta sportului, un domeniu ce integreaza cunostinte din diverse alte domenii cum ar fi medicina, istoria, pedagogia, psihologia, sociologia, filozofia, etc (apud Epuran, Holdevici, Tonita, 2001).

  Antrenamentul fizic este de fapt un mijloc de a creste acumularea de modificari somato-functionale pozitive. In acelasi timp este necesar ca aceste modificari sa nu fie asociate cu efecte secundare negative, care ar pune in pericol sanatatea sportivului (Gagea, 1982). Din punct de vedere teoretic, antrenamentul poate fi considerat un proces pedagogic complex, organizat pe o perioada lunga de timp si finalizat prin adaptari consecutive optimale. Acest lucru se mentine pana la obtinerea adaptarii maxime care este exprimata prin atingerea maiestriei sportive maxime. De asemenea o importanta deosebita se acorda si mentinerii acestei stari in timp (Demeter, 1994).

  Exercitiul fizic este considerat a fi stimulul necesar obtinerii de rezultate pozitive in ceea ce este educat. Daca acest stimul este dozat si administrat corespunzator particularitatilor fiecarui sportiv, poate sa  produca modificari calitative si cantitative favorabile obtinerii de performante. Evolutia performantei sportive este influentata de noile achizitii stiintifice si de asimilarea acestora in sistemul activitatilor corporale. Activitatea sportiva cere aceste informatii, dar le si furnizeaza in acelasi timp, determinand o permanenta restructurare a modelelor teoretice.

  Psihologia are mai multe posibilitati de influentare si stimulare a rezultatelor sportive cum ar fi utilizarea operatiilor de psihodiagnoza, selectie, etc. Acordarea de asistenta psihopedagogica, consiliere psihologica si psihoterapie tuturor sportivilor implicati in activitatea de performanta ar duce la imbunatatiri semnificate ale judo-ului romanesc.

  In urma cercetarilor efectuate de catre specialisti s-a putut observa ca se trece treptat de la o centrare exterioara la una interioara, de la sarcini care presupun implicarea exclusiva a psihologului la sarcini in care apare un cuplu functional antrenor/ profesor de educatie fizica si psiholog. Am putea considera ca o serie de sarcini de diagnoza, consiliere psihologica si chiar tehnici de psihoterapie pot fi realizate cu succes de catre antrenori sau profesori, fara ca aceasta sa influenteze importanta pe care o detine psihologul.

Sursa: Răsfoiesc.com