Un piteştean predă limba persană la Biblioteca Judeţeană

• Argeşul, 16.01.2014

Ne aflăm în Sala de Colecţii Speciale a Bibliotecii Judeţene “Dinicu Golescu” Argeş. Peste puţin timp va începe ora de limbă persană, aşa cum ne-am obişnuit săptămânal, în fiecare joi. Cursurile sunt predate de Mihai Cernătescu, piteştean, istoric, licenţiat în istorie la Universitatea din Bucureşti, cu doctoratul în Istoria Islamului obţinut la Teheran. Sunt anii curajului, când din paginile unei cărţi poţi ajunge exact acolo unde doreşti. Ani când prinzi aripi de pe urma studiului şi a lecturilor unor cărţi ce îţi pot schimba viaţa.”M-am îndrăgostit pe loc! (zâmbeşte) Am citit romanul ŤVârtejulť, de James Clavell, şi n-am putut să-l mai uit”, a spus Mihai Cernătescu.

Fascinat de narghilea

Profesorul a fost cucerit de fascinanta cultură a Iranului şi a depănat câteva amintiri din această ţară cu savoare şi arome orientale.

“Trăind aproape zece ani în Iran, am ajuns să îi cunosc bine pe iranieni. Ei sunt extrem de primitori, calzi, făcând parte dintr-un fost mare imperiu. Ei gândesc altfel, au o moştenire culturală foarte bogată, de aici sensibilitatea şi curiozitatea lor. Mâncarea cu specific din Iran este deosebit de gustoasă. Acolo am mâncat cea mai bună carne de oaie gătită vreodată! Am fost fascinat când am intrat în restaurantele tradiţionale iraniene, unde se fumează narghilea. Aceste unităţi, din cauza globalizării, au devenit din ce în ce mai puţine, dar cele încă rămase sunt adevărate muzee. Pereţii clădirilor sunt zugrăviţi cu picturi, cu scene de luptă şi de vănătoare, cu pagini din istorie şi mituri populare. Admir capacitatea iranienilor de a îmbina cultura persană preislamică cu cultura islamică”, a adăugat Mihai Cernătescu.

Tractoarele româneşti sunt faimoase

Românii sunt respectaţi în Iran, au un prestigiu foarte bun, pentru că între cele două ţări au existat întotdeauna raporturi de prietenie şi de colaborare. Anual se investesc sume mari pentru cercetare universitară, învăţământul fiind comparabil cu cel britanic. Iar dacă vă întrebaţi cum suntem priviţi noi, românii, de către iranieni, veţi afla că sunt faimoase tractoarele agricole UTB, chiar dacă astăzi sunt înlocuite de cele iraniene. La capitolul personalităţi, suntem asociaţi cu Nadia Comăneci, Ceauşescu (ultima sa vizită oficială, înainte de revoluţie, fiind la Teheran), Sergiu Nicolaescu, pentru filmele sale celebre cu comisarul Moldovan, Hagi şi Mutu.

“Globalizarea este extrem de negativă pentru o societate atât de bogată cultural cum este cea iraniană. Oamenii adoptă blugii în vestimentaţie, înlocuind astfel frumoasele costume tradiţionale; restaurantele fast-food le înlocuiesc pe cele tradiţionale.”

Întrebat cum se vede peste cinci ani, profesorul ne răspunde: “Vreau să creez la Piteşti un centru cultural oriental!” Pentru a privi pe această fereastră la frumuseţea limbii şi culturii persane, vă aşteptăm la cursuri”, a adresat invitaţia dl Cernătescu.

Ora de persană

Mihai Cernătescu îşi administrează propriul site (www.iranul.ro) în limba română, dedicat Iranului, fiind un bun ambasador al culturii persane în Piteşti şi în ţară. În 2012, cu sprijinul Ambasadei Republice Islamice Iran, a organizat la Biblioteca Judeţeană Argeş expoziţia “Iran – leagăn de cultură şi civilizaţie” şi un seminar dedicat lui Ferdowsi, poetul naţional al Iranului. Despre cursurile gratuite, profesorul spune: “Prin aceste cursuri putem elimina bariera lingvistică dintre culturi şi putem trece graniţele prin cunoaştere şi respect reciproc. La oră nu facem numai limbă persană, ci şi istorie, geografie, poezie etc. Sfătuiesc pe oricine să obţină o bursă, să investească în studiu de specialitate! Motivele pentru care o persoană ar învăţa persana sunt, în primul rând, noţiuni bogate de cultură generală şi faptul că este o limbă rară. Sfatul meu pentru cei interesaţi: persana – o limbă rară, o şansă în plus! Dincolo de diferenţele dintre culturi, oamenii prin respect pot traversa graniţe fizice şi culturale, pot învăţa unii de la alţii, se pot inspira.”